Institutul pentru Orașe Vizionare lansează Indexul
Educației Urbane 2026 - Cum performează orașele la Bac, o platformă
interactivă pentru înțelegerea sistemului educațional la nivel urban,
construită pe rezultatele sesiunii de vară 2026 a examenului de
Bacalaureat, publicate de Ministerul Educației prin portalul național de date
deschise. Este prima analiză care tratează orașul, nu județul sau liceul, ca
unitate de referință pentru interpretarea rezultatelor la Bacalaureat.
Proiect-pilot dezvoltat în cadrul CITY INDEX, Indexul
Educației Urbane este un instrument de lucru care oferă o perspectivă
asupra educației la nivel de oraș și a legăturii acesteia cu dezvoltarea
urbană, capitalul uman și capacitatea comunităților de a păstra și atrage
familii și tineri. Administrații locale, actori din domeniul educațional,
părinți vor avea astfel posibilitatea de a genera interpretări personalizate și
comparații pentru fiecare dintre cele 41 de municipii reședință de județ, până
la nivel de unitate de învățământ. Platforma poate fi accesată gratuit pe www.iov.ro/cityindex/educatie-bac/.
„Am pornit de la o întrebare foarte apropiată de misiunea
Institutului pentru Orașe Vizionare: ce poate spune Bacalaureatul despre un
oraș? Nu vrem să realizăm încă un clasament al liceelor și nici să spunem că un
oraș are educație «bună» sau «slabă». Vrem să facem datele mai ușor de înțeles
și să punem la dispoziția administrațiilor locale și a celor care lucrează în
educație un instrument util, care arată unde există performanță, unde apar
diferențe și ce semnale merită urmărite mai atent. Dacă vrem orașe care să își
păstreze tinerii și să atragă oameni, educația trebuie să facă parte din
conversația despre dezvoltarea urbană”, spune Felix Tătaru, președintele Institutului pentru
Orașe Vizionare.
CUM ESTE CONSTRUIT INDEXUL
Aplicația cuprinde trei componente principale: profiluri
educaționale pentru fiecare municipiu, topuri tematice și o hartă
interactivă pe care pot fi urmărite șase categorii de indicatori.
În definirea acestor componente, Indexul folosește indicatori
calculați direct din rezultatele candidaților: promovabilitatea oficială și
promovabilitatea reală, media la Bacalaureat, ponderea mediilor peste 9,
ponderea mediilor de minimum 7, candidații cu medii sub 6 și
absenții/neprezentații. Acestora li se adaugă patru indicatori sintetici
care descriu dimensiuni mai complexe ale rezultatelor educaționale: excelența,
cât de puternic este vârful de performanță; echitatea, cât de echilibrat
sunt distribuite rezultatele între filiere, profiluri și licee; robustețea
educațională, cât de largă și stabilă este baza elevilor cu rezultate bune
și riscul educațional, dimensiunea zonei de vulnerabilitate, calculată
prin rezultate sub pragul de promovare, absențe și deficit de promovabilitate
reală.
Profilul educațional al fiecărui oraș include scoruri și rezultate, structura
pe filiere (teoretică, vocațională, tehnologică) și profiluri, distribuția
notelor, evoluția istorică, comparația cu orașe de dimensiuni similare,
concentrarea performanței pe licee. Acesta e completat de un diagnostic
educațional - de ex: oraș de excelență, oraș cu o bază educațională solidă
sau oraș cu risc educațional ridicat - și o secțiune de interpretare a
datelor.
Ce aduce diferit Indexul Educației Urbane 2026
Analiza introduce câteva perspective care nu se regăsesc
în mod curent în raportările privind Bacalaureatul:
- orașul
ca unitate de analiză, cu
comparații între cele 41 de municipii reședință de județ și între orașe de
dimensiuni similare;
- structura
ofertei educaționale,
prin ponderea diferită a filierelor teoretică, tehnologică, vocațională și
pedagogică și influența acesteia asupra rezultatelor;
- concentrarea
performanței, care arată în
câte licee sunt generate rezultatele foarte bune ale unui oraș;
- analiza
separată a celor șase sectoare ale Bucureștiului;
- distribuția
notelor, care permite
diferențierea între orașe cu medii generale similare, dar cu structuri
diferite ale rezultatelor.
Câteva concluzii ale Indexului Educației Urbane 2026
Alba Iulia conduce clasamentul după trei indicatori de
performanță
Alba Iulia înregistrează cea mai mare medie la
Bacalaureat dintre municipiile analizate – 8,41, cea mai mare pondere a
mediilor de peste 9 – 37,7% – și cea mai mare pondere a elevilor cu
rezultate de minimum 7 – 85,4%. La promovabilitatea reală, municipiul
ocupă locul al treilea, după Cluj-Napoca și Brașov. Filiera teoretică
reprezintă 27,3% dintre candidații din Alba Iulia, cea mai mică pondere dintre
orașele analizate, în timp ce filierele vocațională și tehnologică
înregistrează rezultate cu peste 14 puncte procentuale peste reperele naționale
ale propriilor filiere.
Profilul pedagogic înregistrează rezultate comparabile cu
cele ale profilului real
Dintre cele 41 municipii reședință de județ, după
profilul militar, profilul pedagogic are cea mai mare promovabilitate dintre
profilurile analizate (promovați/înscriși): 95,4%, față de 92.2% în cazul
profilului real. Media este aceeași pentru cele două profiluri, 8,57. Datele
pentru profilul pedagogic includ peste 2.200 de candidați din 36 de orașe.
La polul opus se află profilul tehnic, care reunește
aproape 9.800 de candidați în cele 41 de municipii și înregistrează o
promovabilitate de 38,9%, în condițiile unui absenteism de peste 10%.
Diferențele dintre orașe rămân importante și în
interiorul aceluiași profil. În Alba Iulia, de exemplu, profilul Servicii (din
filiera tehnologică) are o promovabilitate (promovați/înscriși) de 89,9%, peste
rezultatul profilului Real (filiera teoretică) din 11 dintre municipiile
analizate.
Avantajul orașelor mari se reduce după pragul de
aproximativ 100.000 de locuitori
Datele indică o diferență de numai 0,2 p.p. între
promovabilitatea reală a municipiilor cu 100.000–200.000 de locuitori și cea a
orașelor de peste 200.000 de locuitori.
Diferența devine vizibilă în cazul municipiilor cu mai
puțin de 60.000 de locuitori, unde promovabilitatea reală medie este de 71,5%,
față de 80,3% în municipiile din categoria de mărime imediat superioară.
Bucureștiul prezintă diferențe majore între sectoare
Analizate separat, sectoarele Capitalei se împart în două
grupuri distincte. Sectoarele 1, 2 și 4 au o promovabilitate cuprinsă
între 83,7% și 85,5%, în timp ce sectoarele 3, 5 și 6 se situează între
76,4% și 77,9%.
Raportate la clasamentul celor 41 de municipii, primele
trei sectoare s-ar plasa în jurul locurilor 6-10, iar celelalte în zona
locurilor 28–31. Diferența se vede și la mediile de peste 9: 35,5% dintre
candidații Sectorului 1 se află în această categorie, față de 22,1% în Sectorul
6.
Cui se adresează Indexul
Indexul oferă administrațiilor locale, inspectoratelor și
școlilor un instrument prin care pot identifica mai precis unde sunt
concentrate rezultatele bune, cum evoluează baza elevilor cu performanțe solide
și unde apar diferențe între filiere, profiluri sau unități de învățământ.
Presa, cercetătorii, organizațiile civice, părinții,
profesorii și elevii au acces la profiluri pentru toate cele 41 de municipii,
comparații cu orașe similare, serii istorice, distribuții ale rezultatelor și
topuri tematice.
Detalii de metodologie
Datele utilizate provin din rezultatele finale ale
examenului de Bacalaureat, sesiunea de vară 2026, după soluționarea
contestațiilor, publicate de Ministerul Educației prin portalul național de
date deschise. Analiza acoperă cele 41 de municipii reședință de județ,
cu o defalcare separată pentru cele șase sectoare ale Bucureștiului.
Comparațiile istorice sunt realizate exclusiv între sesiunile de vară.
În cadrul Indexului, „promovabilitatea reală” este
calculată raportând numărul candidaților promovați la totalul celor înscriși,
nu la numărul celor prezenți. Diferența dintre promovabilitatea oficială și cea
reală reflectă efectul neprezentării și ajunge, în unele municipii, la aproape
șase puncte procentuale.
Preluarea datelor se face cu menționarea sursei: Institutul
pentru Orașe Vizionare – Indexul Educației Urbane 2026 și cu păstrarea
contextului în care sunt calculați indicatorii.
Limitele analizei
Indexul descrie rezultatele la Bacalaureat ale
candidaților asociați liceelor din fiecare municipiu și trebuie interpretat în
limitele acestui set de date. Analiza nu include abandonul școlar anterior
Bacalaureatului, rezultatele din învățământul primar și gimnazial, condițiile
socio-economice ale familiilor, migrația elevilor între localități sau
pregătirea suplimentară realizată în afara școlii.
Datele sunt asociate unităților de învățământ din
municipiu, nu domiciliului candidaților, iar rezultatele includ și
absolvenți din promoții anterioare. Rezultatele unui an nu reflectă exclusiv
promoția curentă: în datele de Bacalaureat intră și candidați din promoții
anterioare, iar ponderea lor diferă de la un oraș la altul.
Rezultatele descriu performanța agregată a sistemului
liceal dintr-un oraș și nu pot fi extrapolate la situația unui anumit elev sau
a unei anumite școli. Indexul trebuie utilizat ca instrument de comparație și
identificare a unor tendințe sau diferențe care pot fi analizate în profunzime.
Un proiect-pilot al CITY INDEX
Ediția 2026 a Indexului Educației Urbane este o
ediție-pilot, realizată cu sprijinul companiilor Transelectrica și Teletrans, prin
care Institutul pentru Orașe Vizionare testează metodologia, modul de
prezentare și utilitatea analizelor. Feedbackul din partea administrațiilor,
profesioniștilor din educație, cercetătorilor, jurnaliștilor și utilizatorilor
va fi utilizat pentru dezvoltarea edițiilor viitoare. Indexul Educației Urbane
continuă direcția CITY INDEX, barometrul anual prin care Institutul pentru
Orașe Vizionare analizează performanța celor 41 de municipii reședință de
județ.
Rapoartele complete CITY INDEX 2024 și CITY
INDEX 2025 sunt disponibile pentru descărcare pe www.iov.ro/cityindex.
Despre Institutul pentru Orașe Vizionare
Institutul pentru Orașe Vizionare dezvoltă instrumente de
cercetare, analiză și strategie dedicate orașelor și comunităților din România.
Principalul său proiect de analiză urbană este CITY INDEX, barometrul anual de
performanță al celor 41 de municipii reședință de județ, construit pentru a
transforma datele în instrumente de comparație, dialog și dezvoltare.
Pentru analize detaliate, rapoarte personalizate,
comparații între orașe, utilizări instituționale ale datelor sau feedback legat
de Indexul Educației Urbane, Institutul pentru Orașe Vizionare poate fi
contactat la contact@iov.ro.
Sursa: Roxana Poede, Institutul pentru Orașe Vizionare
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu