In echilibru continuu

Foto: FreeImages.com

Daca acum aproximativ doi ani eram din nou in cautarea echilibrului, pe care l-am regasit dupa un eveniment mai putin fericit din viata mea, acum va pot spune cu siguranta ca de aproximativ trei luni de zile ma chinui din rasputeri sa il si pastrez cat mai aproape de mine, chiar daca imi este din ce in ce mai greu sa o fac. 

Si nu cred ca este greu sa va dati seama de ce ma lupt cu mentinerea acestui echilibru personal, atat de important in viata unui om, fara de care riscam sa cadem intr-una din cele doua extreme, una mai periculoasa decat cealalta, pentru ca si voi va loviti mai mult ca sigur de aceasta mare problema. Este o problema generala, cu care, din pacate, ne confruntam mai toti.

Iar intr-o lume din ce in ce mai nebuna, cu probleme din ce in ce mai multe si mai mari, in care banii si timpul sunt cei mai mari dusmani, in care nimic nu mai este sigur, este din ce in ce mai greu sa iti mentii echilibrul propriu. De aceea, foarte multe persoane cedeaza, in primul rand psihic, trecand parca intr-o alta lume, ireala, in care lucrurile se desfasoara diferit de cele din viata reala.

Si totusi, daca stau bine si ma gandesc, nu cu mult diferit, pentru ca si viata reala parca nu mai este reala intr-adevar, chiar daca inca mai sunt diferente vizibile intre cele doua vieti. Si daca inainte diferentele erau destul de mari, se pare ca in mileniul 3 acestea s-au micsorat considerabil. Chiar sunt unele momente din viata cand se intampla evenimente care par a fi mai mult ireale decat reale, facand practic ca cele doua lumi sa se intersecteze.

Si este din ce in ce mai greu sa iti mentii un echilibru personal cand in fiecare zi primesti lovitura dupa lovitura, una mai puternica decat cealalta. Mai toata ziua ne gandim cum sa mai facem bani pentru a supravietui. Pentru ca facturile nu contenesc sa vina in cutia postala sau prin e-mail, mancarea se termina mereu in frigider, consumabilele pe care le folosim in caminele noastre se epuizeaza din ce in ce mai repede.

Ce sa mai vorbim de evenimentele neprevazute care mai intervin in viata, precum pierderea slujbei, un deces in familie, o problema medicala la un membru al familiei, o taxa in plus pentru o reparatie pe scara, o masina defecta, un produs electrocasnic de baza defect etc., care apar chiar atunci cand iti este "lumea mai draga". Acestea sunt lovituri grele sau lovituri sub centura, daca ar fi sa imprumut un limbaj din box.

Toate aceste lucruri nu fac altceva decat sa contribuie la accentuarea stresului personal, care si asa este prezent la o cota ridicata in fiecare dintre noi. Iar daca la stres mai adaugam si oboseala care se aduna pe fondul muncii de la serviciu si de acasa, deja putem spune ca avem un peisaj complet, un cadru perfect in care sa iti pierzi echilibrul propriu si sa treci intr-una din cele doua extreme de care vorbeam mai sus. 

Da, sunt multe de spus, ca de fiecare data de altfel, dar ma opresc pe moment aici, continuand lupta cu aceste extreme, in incercarea de a-mi pastra echilibrul propriu, pe care doresc sa il tin cat mai aproape de mine. Cu alte cuvinte, vreau sa raman in aria cercului vietii reale si sa ma mentin cat mai aproape de centrul acestuia, centru care este reprezentat de catre echilibru.