Cu
trecera anilor ne pierdem inocenţa, care nu este altceva decât înţelepciunea pe
care ne-a dat-o în dar Dumnezeu.
Autorului şi oratorului Leo Buscaglia i s-a solicitat o dată să facă
parte din juriul unui concurs. Scopul concursului era să se găsească
copilul cel mai drăgăstos. Câştigătorul a fost un copil de 4 anişori, vecinul
unui bătrân a cărui soţie murise de curând. Copilul, văzând bătrânul
plângând în curtea casei, s-a apropiat şi s-a aşezat la pieptul lui. Când
mama lui l-a întrebat ce a făcut la vecin, copilul a răspuns :
“Nimic, l-am ajutat numai să plângă”.
Profesoara Debbie Moon studia cu grupul ei din clasa întâi un tablou cu o
familie. În tablou era un copil, care avea părul de altă culoare decât
restul membrilor familiei. Unul din copiii din grup sugeră că acel copil
din tablou era adoptat. Atunci, o fetiţă din grup spuse:
“Eu ştiu totul despre adopţii pentru că eu sunt adoptată “.
“Ce înseamnă să fi adoptat?, întrebă un alt copil.
“Înseamnă că tu creşti în inima mamei tale, în loc să creşti în burta ei”, a spus fetiţa.
