Blogul lui Constantin

 

Institutul pentru Orașe Vizionare lansează Indexul Educației Urbane 2026 - Cum performează orașele la Bac, o platformă interactivă pentru înțelegerea sistemului educațional la nivel urban, construită pe rezultatele sesiunii de vară 2026 a examenului de Bacalaureat, publicate de Ministerul Educației prin portalul național de date deschise. Este prima analiză care tratează orașul, nu județul sau liceul, ca unitate de referință pentru interpretarea rezultatelor la Bacalaureat.

 

Proiect-pilot dezvoltat în cadrul CITY INDEX, Indexul Educației Urbane este un instrument de lucru care oferă o perspectivă asupra educației la nivel de oraș și a legăturii acesteia cu dezvoltarea urbană, capitalul uman și capacitatea comunităților de a păstra și atrage familii și tineri. Administrații locale, actori din domeniul educațional, părinți vor avea astfel posibilitatea de a genera interpretări personalizate și comparații pentru fiecare dintre cele 41 de municipii reședință de județ, până la nivel de unitate de învățământ. Platforma poate fi accesată gratuit pe www.iov.ro/cityindex/educatie-bac/.

 

„Am pornit de la o întrebare foarte apropiată de misiunea Institutului pentru Orașe Vizionare: ce poate spune Bacalaureatul despre un oraș? Nu vrem să realizăm încă un clasament al liceelor și nici să spunem că un oraș are educație «bună» sau «slabă». Vrem să facem datele mai ușor de înțeles și să punem la dispoziția administrațiilor locale și a celor care lucrează în educație un instrument util, care arată unde există performanță, unde apar diferențe și ce semnale merită urmărite mai atent. Dacă vrem orașe care să își păstreze tinerii și să atragă oameni, educația trebuie să facă parte din conversația despre dezvoltarea urbană”, spune Felix Tătaru, președintele Institutului pentru Orașe Vizionare.

 

CUM ESTE CONSTRUIT INDEXUL

Aplicația cuprinde trei componente principale: profiluri educaționale pentru fiecare municipiu, topuri tematice și o hartă interactivă pe care pot fi urmărite șase categorii de indicatori.

 

În definirea acestor componente, Indexul folosește indicatori calculați direct din rezultatele candidaților: promovabilitatea oficială și promovabilitatea reală, media la Bacalaureat, ponderea mediilor peste 9, ponderea mediilor de minimum 7, candidații cu medii sub 6 și absenții/neprezentații. Acestora li se adaugă patru indicatori sintetici care descriu dimensiuni mai complexe ale rezultatelor educaționale: excelența, cât de puternic este vârful de performanță; echitatea, cât de echilibrat sunt distribuite rezultatele între filiere, profiluri și licee; robustețea educațională, cât de largă și stabilă este baza elevilor cu rezultate bune și riscul educațional, dimensiunea zonei de vulnerabilitate, calculată prin rezultate sub pragul de promovare, absențe și deficit de promovabilitate reală.

 

Profilul educațional al fiecărui oraș include scoruri și rezultate, structura pe filiere (teoretică, vocațională, tehnologică) și profiluri, distribuția notelor, evoluția istorică, comparația cu orașe de dimensiuni similare, concentrarea performanței pe licee. Acesta e completat de un diagnostic educațional - de ex: oraș de excelență, oraș cu o bază educațională solidă sau oraș cu risc educațional ridicat - și o secțiune de interpretare a datelor.

 

Ce aduce diferit Indexul Educației Urbane 2026

Analiza introduce câteva perspective care nu se regăsesc în mod curent în raportările privind Bacalaureatul:

• orașul ca unitate de analiză, cu comparații între cele 41 de municipii reședință de județ și între orașe de dimensiuni similare;
• structura ofertei educaționale, prin ponderea diferită a filierelor teoretică, tehnologică, vocațională și pedagogică și influența acesteia asupra rezultatelor;
• concentrarea performanței, care arată în câte licee sunt generate rezultatele foarte bune ale unui oraș;
• analiza separată a celor șase sectoare ale Bucureștiului;
• distribuția notelor, care permite diferențierea între orașe cu medii generale similare, dar cu structuri diferite ale rezultatelor.

 

Câteva concluzii ale Indexului Educației Urbane 2026

 

Alba Iulia conduce clasamentul după trei indicatori de performanță

Alba Iulia înregistrează cea mai mare medie la Bacalaureat dintre municipiile analizate – 8,41, cea mai mare pondere a mediilor de peste 9 – 37,7% – și cea mai mare pondere a elevilor cu rezultate de minimum 7 – 85,4%. La promovabilitatea reală, municipiul ocupă locul al treilea, după Cluj-Napoca și Brașov. Filiera teoretică reprezintă 27,3% dintre candidații din Alba Iulia, cea mai mică pondere dintre orașele analizate, în timp ce filierele vocațională și tehnologică înregistrează rezultate cu peste 14 puncte procentuale peste reperele naționale ale propriilor filiere.

 

Profilul pedagogic înregistrează rezultate comparabile cu cele ale profilului real

Dintre cele 41 municipii reședință de județ, după profilul militar, profilul pedagogic are cea mai mare promovabilitate dintre profilurile analizate (promovați/înscriși): 95,4%, față de 92.2% în cazul profilului real. Media este aceeași pentru cele două profiluri, 8,57. Datele pentru profilul pedagogic includ peste 2.200 de candidați din 36 de orașe.

 

La polul opus se află profilul tehnic, care reunește aproape 9.800 de candidați în cele 41 de municipii și înregistrează o promovabilitate de 38,9%, în condițiile unui absenteism de peste 10%.

 

Diferențele dintre orașe rămân importante și în interiorul aceluiași profil. În Alba Iulia, de exemplu, profilul Servicii (din filiera tehnologică) are o promovabilitate (promovați/înscriși) de 89,9%, peste rezultatul profilului Real (filiera teoretică) din 11 dintre municipiile analizate.

 

Avantajul orașelor mari se reduce după pragul de aproximativ 100.000 de locuitori

Datele indică o diferență de numai 0,2 p.p. între promovabilitatea reală a municipiilor cu 100.000–200.000 de locuitori și cea a orașelor de peste 200.000 de locuitori.

 

Diferența devine vizibilă în cazul municipiilor cu mai puțin de 60.000 de locuitori, unde promovabilitatea reală medie este de 71,5%, față de 80,3% în municipiile din categoria de mărime imediat superioară.

 

Bucureștiul prezintă diferențe majore între sectoare

Analizate separat, sectoarele Capitalei se împart în două grupuri distincte. Sectoarele 1, 2 și 4 au o promovabilitate cuprinsă între 83,7% și 85,5%, în timp ce sectoarele 3, 5 și 6 se situează între 76,4% și 77,9%.

 

Raportate la clasamentul celor 41 de municipii, primele trei sectoare s-ar plasa în jurul locurilor 6-10, iar celelalte în zona locurilor 28–31. Diferența se vede și la mediile de peste 9: 35,5% dintre candidații Sectorului 1 se află în această categorie, față de 22,1% în Sectorul 6.

 

Cui se adresează Indexul

Indexul oferă administrațiilor locale, inspectoratelor și școlilor un instrument prin care pot identifica mai precis unde sunt concentrate rezultatele bune, cum evoluează baza elevilor cu performanțe solide și unde apar diferențe între filiere, profiluri sau unități de învățământ.

 

Presa, cercetătorii, organizațiile civice, părinții, profesorii și elevii au acces la profiluri pentru toate cele 41 de municipii, comparații cu orașe similare, serii istorice, distribuții ale rezultatelor și topuri tematice.

 

Detalii de metodologie

Datele utilizate provin din rezultatele finale ale examenului de Bacalaureat, sesiunea de vară 2026, după soluționarea contestațiilor, publicate de Ministerul Educației prin portalul național de date deschise. Analiza acoperă cele 41 de municipii reședință de județ, cu o defalcare separată pentru cele șase sectoare ale Bucureștiului. Comparațiile istorice sunt realizate exclusiv între sesiunile de vară.

 

În cadrul Indexului, „promovabilitatea reală” este calculată raportând numărul candidaților promovați la totalul celor înscriși, nu la numărul celor prezenți. Diferența dintre promovabilitatea oficială și cea reală reflectă efectul neprezentării și ajunge, în unele municipii, la aproape șase puncte procentuale.

 

Preluarea datelor se face cu menționarea sursei: Institutul pentru Orașe Vizionare – Indexul Educației Urbane 2026 și cu păstrarea contextului în care sunt calculați indicatorii.

 

Limitele analizei

Indexul descrie rezultatele la Bacalaureat ale candidaților asociați liceelor din fiecare municipiu și trebuie interpretat în limitele acestui set de date. Analiza nu include abandonul școlar anterior Bacalaureatului, rezultatele din învățământul primar și gimnazial, condițiile socio-economice ale familiilor, migrația elevilor între localități sau pregătirea suplimentară realizată în afara școlii.

 

Datele sunt asociate unităților de învățământ din municipiu, nu domiciliului candidaților, iar rezultatele includ și absolvenți din promoții anterioare. Rezultatele unui an nu reflectă exclusiv promoția curentă: în datele de Bacalaureat intră și candidați din promoții anterioare, iar ponderea lor diferă de la un oraș la altul.

 

Rezultatele descriu performanța agregată a sistemului liceal dintr-un oraș și nu pot fi extrapolate la situația unui anumit elev sau a unei anumite școli. Indexul trebuie utilizat ca instrument de comparație și identificare a unor tendințe sau diferențe care pot fi analizate în profunzime.

 

Un proiect-pilot al CITY INDEX

Ediția 2026 a Indexului Educației Urbane este o ediție-pilot, realizată cu sprijinul companiilor Transelectrica și Teletrans, prin care Institutul pentru Orașe Vizionare testează metodologia, modul de prezentare și utilitatea analizelor. Feedbackul din partea administrațiilor, profesioniștilor din educație, cercetătorilor, jurnaliștilor și utilizatorilor va fi utilizat pentru dezvoltarea edițiilor viitoare. Indexul Educației Urbane continuă direcția CITY INDEX, barometrul anual prin care Institutul pentru Orașe Vizionare analizează performanța celor 41 de municipii reședință de județ.

 

Rapoartele complete CITY INDEX 2024 și CITY INDEX 2025 sunt disponibile pentru descărcare pe www.iov.ro/cityindex.

Despre Institutul pentru Orașe Vizionare

Institutul pentru Orașe Vizionare dezvoltă instrumente de cercetare, analiză și strategie dedicate orașelor și comunităților din România. Principalul său proiect de analiză urbană este CITY INDEX, barometrul anual de performanță al celor 41 de municipii reședință de județ, construit pentru a transforma datele în instrumente de comparație, dialog și dezvoltare.

 

Pentru analize detaliate, rapoarte personalizate, comparații între orașe, utilizări instituționale ale datelor sau feedback legat de Indexul Educației Urbane, Institutul pentru Orașe Vizionare poate fi contactat la contact@iov.ro.

 

Sursa: Roxana Poede, Institutul pentru Orașe Vizionare

 

Slănic Moldova s-a numărat printre destinațiile premiate în cadrul Galei Destinația Anului® 2026, evenimentul care reunește anual cele mai apreciate destinații turistice din România. Gala a avut loc în noaptea de 14 mai, pe scena Cazinoului din Constanța, în fața a sute de reprezentanți ai turismului românesc, și a acordat premii în 12 categorii naționale, alături de 5 premii speciale.

 

Stațiunea băcăuană a obținut Locul 3 la categoria Stațiuni Balneare, într-o competiție care a inclus destinații balneare din întreaga țară cu tradiție și investiții recente în infrastructura de wellness. Premiul confirmă valoarea terapeutică și turistică a Slănicului Moldova și vizibilitatea sa la nivel național.

 

O competiție națională cu aproape 450.000 de voturi

Destinația Anului® este cel mai important proiect de promovare turistică din România, desfășurat în parteneriat cu Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. În ediția 2026, aproape 450.000 de voturi au fost exprimate de români pentru destinațiile preferate, iar clasamentul final a combinat votul publicului cu evaluarea unui juriu de specialitate și rezultatele unei cercetări sociologice naționale.

 

Marele Premiu al ediției — titlul Destinația Anului® 2026 — a revenit Timișoarei, recunoscută pentru transformarea sa ca destinație urbană relevantă la nivel european. Județul Bacău s-a alăturat hărții destinațiilor premiate alături de orașe și regiuni din toată România.

 

Slănic Moldova, finalist național în turismul balnear

Slănic Moldova a parcurs toate etapele competiției — de la faza de nominalizări, prin etapa de vot public în care mii de români și-au exprimat preferința pentru stațiunile balneare ale țării, până pe scena Galei naționale. Prezența în podium plasează stațiunea băcăuană în rândul celor mai apreciate destinații balneare din România, alături de Techirghiol (Locul 1) și Borsec (Locul 2). Locul 3 a fost obținut la egalitate cu Călimănești-Căciulata, ambele destinații recunoscute pentru tradițiile lor balneare îndelungate.

 

Turismul balnear reprezintă una dintre resursele turistice cu cea mai mare tradiție la nivel european, iar România — prin stațiuni precum Slănic Moldova — dispune de un potențial recunoscut pentru apele sale minerale și infrastructura de tratament și wellness.

 

Ce înseamnă acest premiu pentru județul Bacău

Recunoașterea în cadrul Destinației Anului® aduce beneficii concrete destinațiilor premiate:

• Vizibilitate națională — proiectul generează anual zeci de milioane de vizualizări pentru destinațiile participante
• Credibilitate turistică — premiul validează calitatea ofertei turistice în fața publicului larg și a profesioniștilor din industrie
• Promovare continuă — destinațiile premiate sunt incluse în platformele și materialele de promovare ale Destinației Anului® pe tot parcursul anului

 

Despre Destinația Anului®

O competiție de interes național organizată în parteneriat cu Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Alianța Pentru Turism, Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România, Institutul pentru Orașe Vizionare (IOV), Oficiul Național al Turismului al Republicii Moldova, Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România (ANAT), Asociația Cred în România, Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR), Federația Asociațiilor de Promovare Turistică din România (FAPT), RoBoost, Antreprenorești, Re-Patriot, Urlaub in Rumänien, Academia de Studii Economice București, Asociația de Ecoturism din România (AER), Eco-România, Constanța & Mamaia - Susținător principal al stațiunilor turistice românești, Antreprenoresti, Enterprise Rent-a-Car - Partener Mobilitate.

 

Mulțumim sponsorilor principali Destinația Anului®: BCR, AQUA Carpatica, Murfatlar, Travelminit, Metro

Sponsori Silver: Cazino Constanța, Aerosoli, SUBARU, Boromir, Rodotex, Malibu, Arasound, Continental Forum, Enjooe, Binome Film

Parteneri media: Profit.ro, News.ro, ItsyBitsy, Ghidul Primăriilor, Imperator Travel, Urban.ro, Horeca România, Horeca Insight, TrendsHRB, Traveling2Romania, Romania We Love, Romanian Unique Locations, Aer de Vacanță, Siltrips, Anapedia, Eventya, Dana Gonț

 

Sursa: Sandina Balaban, Director Executiv Destinația Anului

 

Foto: Tulcea Retail Park, ultimul Aurora Retail Park inaugurat (sursă: Cometex)

După cum probabil știți deja, pe strada Narciselor, numărul 14BIS, vizavi de actualul Lidl Narciselor, acolo unde a fost în trecut depoul transportului public, Cometex construiește Aurora Retail Park Bacău, un centru comercial de 12.000 mp, care va reuni 12 magazine ale unor firme cu nume (practic sunt 13, dar 2 magazine sunt numerotate pe șantier cu Shop 11), ce vor oferi o gamă foarte variată de produse și servicii.

 

Având în stânga noul drive-thru Mc Donald's din orașul Bacău, care și-a deschis porțile încă de anul trecut, în luna decembrie și în dreapta noul magazin Lidl Narciselor, care va avea o suprafață cu mult mai mare decât actualul magazin, Aurora Retail Park Bacău va găzdui nu mai puțin de 12 magazine ale unor branduri cunoscute, oferind vizitatorilor o experiență bogată de shopping.

 

Dacă sunteți curioși care vor fi cele 12 magazine din cadrul Aurora Retail Park Bacău (eu am fost, am aflat și acum împărtășesc cu voi), care sunt programate să se deschidă cel mai probabil în luna aprilie 2026, vă spun în premieră, așa cum am făcut-o și cu cele 4 magazine din cadrul primului „strip mall” care s-a construit în orașul Bacău, actualul „M Park”, din vecinătatea Kaufland Narciselor, link aici.

 

Iată și lista magazinelor, de la stânga la dreapta, așa cum sunt numerotate pe șantier:

 

• Shop 1: Sportisimo
• Shop 2: Zoomania
• Shop 3: Altex
• Shop 4: Sinsay
• Shop 5: Mr. DIY
• Shop 6: Takko
• Shop 7: Deichmann
• Shop 8: TEDi
• Shop 9: Action
• Shop 10: Stay Fit Gym
• Shop 11: Salofarm și Xpress
• Shop 12: dm

Despre Cometex

Cometex este unul dintre principalii dezvoltatori de parcuri de retail din România, fiind prezent în orașe precum Tulcea, Turnu Măgurele, Huși, Dej, Giurgiu, Slatina, Deva, Satu Mare, Vatra Dornei, Brașov, Râmnicu Vâlcea, Hunedoara, Vălenii de Munte și Caracal.

 

Asociația Colectivul pentru Sustenabilitate lansează un proiect ce dorește să exploreze anii 2010 prin ochii locuitorilor din Buhuși, culminând cu intenția de a realiza un clip/scurtmetraj pe baza conținutului foto-video generat de utilizatori (UGC).

 

ONG-ul invită toți buhușenii care trăiesc sau au trăit în oraș, să trimită foto și video cu orașul de acum aproximativ 15 ani. 

 

Invitația video se află pe linkul paginii de Facebook a Asociației și are până în prezent peste 3500 de vizualizări.

 

https://www.facebook.com/share/v/1BFZsZsmJ8/

 

Ideea proiectului "Buhuși. De Revăzut" vine - pe lângă nostalgia unor timpuri recente care au trecut - pentru a explora schimbările micii urbe, mai ales în contextul migrației populației și a relocării multora dintre foștii buhușeni peste granițe sau în alte orațe din țară. 

 

Conform Institutului Național de Statistică, la recensământul din 2011 existau cu peste 400 mai multe persoane cu domiciliul în Buhuși decât în 2021. Dincolo de statistici, ne-am propus o încercare de a reconecta populația "emigrată" cu locurile natale și vrem să expunem amintirile lor în contextul unui trecut comunitar relativ recent. În același timp, putem oferi un pretext de reflexie (emoțională și în spațiul fizic) celor rămași în viața de zi cu zi a orașului de pe malul Bistriței. 

 

Buhușenii pot trimite voluntar materiale proprii foto-video din jurul anilor 2010 până la 20.10.2025 pe adresa de mail colajinpicaj@gmail.com.

 

Sursa: Ioan Colbeanu - Coordonator Comunicare Colectiv S

 

Spectacolul DIE(T), al Teatrului Municipal „Bacovia” a fost prezentat publicului din nu mai puțin de cinci orașe, în cadrul unui proiect co-finanțat de Administratia Fondului Cultural Național care a avut menirea de a atrage atenția asupra modului în care ne privim corpurile, asupra pericolului dietelor promovate de societate și, mai ales, asupra a ceea ce înseamnă acceptarea de sine.

 

Spectacolul coregrafic „DIE(T)”, creat de Alexandru Radu (scenografie Clara Pop, video design Andrei Cozlac), a oferit publicului din Tulcea, Galați, Brăila, Bârlad si Buzău o perspectivă detaliată și atent studiată asupra cazurilor de anorexie, bulimie, dismorfofobie, obezitate, body shaming și alte efecte ale promovării agresive în social media a standardelor de frumusețe.

 

Partenerii nostri în acest proiect au fost Centrul Cultural Jean Bart Tulcea, Teatrul Dramatic Fani Tardini Galați, Teatrul Maria Filotti, Brăila, Teatrul Victor Ion Popa Bârlad, Teatrul George Ciprian Buzău (unde am jucat în cadrul Festivalului Săptămâna Teatrului Tânăr).

 

Trupa formată din Minodora Broscoi, Bianca Babașa, Mădălina Mihai, Eva Cosac, Kiki Simion, Ștefan Huluba, Marian Dumitru, Alexandru Bodron, Vlad Nicolici, Adrian Ionescu, Tudor Hurmuz a răspuns după fiecare spectacol întrebărilor venite din partea publicului.

 

Iată și câteva impresii despre spectacolul nostru:

 

Te întrebi, după ce vezi piesa, dacă ești îndreptățit, ca posesor al unui corp, să abuzezi în așa măsură de el, fără ca măcar să-l „asculți”, să știi dacă îi priește „dieta”, dacă o acceptă. Să ai timp și răbdare cu propriul trup înseamnă să ai grijă de viața ta.

Unul dintre mesajele spectacolului chiar acesta a fost: trupul are nevoie de iubire, așa cum au și alte dimensiuni ale ființei noastre. Suntem vulnerabili.

Sebastian Macovei, Ionuț-Alexandru Nichifor

 

Am apreciat textul plin de umor, coregrafiile executate impecabil, interacțiunea actorilor cu publicul și actualitatea temei aduse pe scenă, fiindcă într-o oarecare măsură ne-am identificat toți cu aceasta.

Astăzi am învățat să fim mai blânzi cu noi, să putem repera un comportament ipocrit atunci când îl întâlnim, să nu ne desconsiderăm niciodată în fața altora și cel mai important: să nu simțim „frica de a ne privi în oglindă și de a purta o conversație serioasă cu noi și cu corpul nostru”.

Antonia Ardeleanu

 

„DIE(T)” a reușit să le atingă inimile și să lase în urmă o întrebare esențială - ce fel de relație avem cu noi înșine? - și, astfel, cei prezenți au plecat de la teatru provocându-se să se privească altfel.

Andreea Iordache

 

Având acest feedback valoros din partea publicului, putem concluziona că proiectul nostru și-a atins scopul de a atrage atenția asupra acestei teme delicate a societății contemporane și poate, de a schimba metalități si de a construi o relație sănătoasă cu propriul corp.

 

Le mulțumim partenerilor noștri culturali pentru deschidere și publicului pentru fiecare interacțiune.

 

* Proiect cultural co-finanţat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

 

Sursa: Teatrul Municipal „Bacovia”