Blogul lui Constantin

 

Institutul pentru Orașe Vizionare lansează Indexul Educației Urbane 2026 - Cum performează orașele la Bac, o platformă interactivă pentru înțelegerea sistemului educațional la nivel urban, construită pe rezultatele sesiunii de vară 2026 a examenului de Bacalaureat, publicate de Ministerul Educației prin portalul național de date deschise. Este prima analiză care tratează orașul, nu județul sau liceul, ca unitate de referință pentru interpretarea rezultatelor la Bacalaureat.

 

Proiect-pilot dezvoltat în cadrul CITY INDEX, Indexul Educației Urbane este un instrument de lucru care oferă o perspectivă asupra educației la nivel de oraș și a legăturii acesteia cu dezvoltarea urbană, capitalul uman și capacitatea comunităților de a păstra și atrage familii și tineri. Administrații locale, actori din domeniul educațional, părinți vor avea astfel posibilitatea de a genera interpretări personalizate și comparații pentru fiecare dintre cele 41 de municipii reședință de județ, până la nivel de unitate de învățământ. Platforma poate fi accesată gratuit pe www.iov.ro/cityindex/educatie-bac/.

 

„Am pornit de la o întrebare foarte apropiată de misiunea Institutului pentru Orașe Vizionare: ce poate spune Bacalaureatul despre un oraș? Nu vrem să realizăm încă un clasament al liceelor și nici să spunem că un oraș are educație «bună» sau «slabă». Vrem să facem datele mai ușor de înțeles și să punem la dispoziția administrațiilor locale și a celor care lucrează în educație un instrument util, care arată unde există performanță, unde apar diferențe și ce semnale merită urmărite mai atent. Dacă vrem orașe care să își păstreze tinerii și să atragă oameni, educația trebuie să facă parte din conversația despre dezvoltarea urbană”, spune Felix Tătaru, președintele Institutului pentru Orașe Vizionare.

 

CUM ESTE CONSTRUIT INDEXUL

Aplicația cuprinde trei componente principale: profiluri educaționale pentru fiecare municipiu, topuri tematice și o hartă interactivă pe care pot fi urmărite șase categorii de indicatori.

 

În definirea acestor componente, Indexul folosește indicatori calculați direct din rezultatele candidaților: promovabilitatea oficială și promovabilitatea reală, media la Bacalaureat, ponderea mediilor peste 9, ponderea mediilor de minimum 7, candidații cu medii sub 6 și absenții/neprezentații. Acestora li se adaugă patru indicatori sintetici care descriu dimensiuni mai complexe ale rezultatelor educaționale: excelența, cât de puternic este vârful de performanță; echitatea, cât de echilibrat sunt distribuite rezultatele între filiere, profiluri și licee; robustețea educațională, cât de largă și stabilă este baza elevilor cu rezultate bune și riscul educațional, dimensiunea zonei de vulnerabilitate, calculată prin rezultate sub pragul de promovare, absențe și deficit de promovabilitate reală.

 

Profilul educațional al fiecărui oraș include scoruri și rezultate, structura pe filiere (teoretică, vocațională, tehnologică) și profiluri, distribuția notelor, evoluția istorică, comparația cu orașe de dimensiuni similare, concentrarea performanței pe licee. Acesta e completat de un diagnostic educațional - de ex: oraș de excelență, oraș cu o bază educațională solidă sau oraș cu risc educațional ridicat - și o secțiune de interpretare a datelor.

 

Ce aduce diferit Indexul Educației Urbane 2026

Analiza introduce câteva perspective care nu se regăsesc în mod curent în raportările privind Bacalaureatul:

• orașul ca unitate de analiză, cu comparații între cele 41 de municipii reședință de județ și între orașe de dimensiuni similare;
• structura ofertei educaționale, prin ponderea diferită a filierelor teoretică, tehnologică, vocațională și pedagogică și influența acesteia asupra rezultatelor;
• concentrarea performanței, care arată în câte licee sunt generate rezultatele foarte bune ale unui oraș;
• analiza separată a celor șase sectoare ale Bucureștiului;
• distribuția notelor, care permite diferențierea între orașe cu medii generale similare, dar cu structuri diferite ale rezultatelor.

 

Câteva concluzii ale Indexului Educației Urbane 2026

 

Alba Iulia conduce clasamentul după trei indicatori de performanță

Alba Iulia înregistrează cea mai mare medie la Bacalaureat dintre municipiile analizate – 8,41, cea mai mare pondere a mediilor de peste 9 – 37,7% – și cea mai mare pondere a elevilor cu rezultate de minimum 7 – 85,4%. La promovabilitatea reală, municipiul ocupă locul al treilea, după Cluj-Napoca și Brașov. Filiera teoretică reprezintă 27,3% dintre candidații din Alba Iulia, cea mai mică pondere dintre orașele analizate, în timp ce filierele vocațională și tehnologică înregistrează rezultate cu peste 14 puncte procentuale peste reperele naționale ale propriilor filiere.

 

Profilul pedagogic înregistrează rezultate comparabile cu cele ale profilului real

Dintre cele 41 municipii reședință de județ, după profilul militar, profilul pedagogic are cea mai mare promovabilitate dintre profilurile analizate (promovați/înscriși): 95,4%, față de 92.2% în cazul profilului real. Media este aceeași pentru cele două profiluri, 8,57. Datele pentru profilul pedagogic includ peste 2.200 de candidați din 36 de orașe.

 

La polul opus se află profilul tehnic, care reunește aproape 9.800 de candidați în cele 41 de municipii și înregistrează o promovabilitate de 38,9%, în condițiile unui absenteism de peste 10%.

 

Diferențele dintre orașe rămân importante și în interiorul aceluiași profil. În Alba Iulia, de exemplu, profilul Servicii (din filiera tehnologică) are o promovabilitate (promovați/înscriși) de 89,9%, peste rezultatul profilului Real (filiera teoretică) din 11 dintre municipiile analizate.

 

Avantajul orașelor mari se reduce după pragul de aproximativ 100.000 de locuitori

Datele indică o diferență de numai 0,2 p.p. între promovabilitatea reală a municipiilor cu 100.000–200.000 de locuitori și cea a orașelor de peste 200.000 de locuitori.

 

Diferența devine vizibilă în cazul municipiilor cu mai puțin de 60.000 de locuitori, unde promovabilitatea reală medie este de 71,5%, față de 80,3% în municipiile din categoria de mărime imediat superioară.

 

Bucureștiul prezintă diferențe majore între sectoare

Analizate separat, sectoarele Capitalei se împart în două grupuri distincte. Sectoarele 1, 2 și 4 au o promovabilitate cuprinsă între 83,7% și 85,5%, în timp ce sectoarele 3, 5 și 6 se situează între 76,4% și 77,9%.

 

Raportate la clasamentul celor 41 de municipii, primele trei sectoare s-ar plasa în jurul locurilor 6-10, iar celelalte în zona locurilor 28–31. Diferența se vede și la mediile de peste 9: 35,5% dintre candidații Sectorului 1 se află în această categorie, față de 22,1% în Sectorul 6.

 

Cui se adresează Indexul

Indexul oferă administrațiilor locale, inspectoratelor și școlilor un instrument prin care pot identifica mai precis unde sunt concentrate rezultatele bune, cum evoluează baza elevilor cu performanțe solide și unde apar diferențe între filiere, profiluri sau unități de învățământ.

 

Presa, cercetătorii, organizațiile civice, părinții, profesorii și elevii au acces la profiluri pentru toate cele 41 de municipii, comparații cu orașe similare, serii istorice, distribuții ale rezultatelor și topuri tematice.

 

Detalii de metodologie

Datele utilizate provin din rezultatele finale ale examenului de Bacalaureat, sesiunea de vară 2026, după soluționarea contestațiilor, publicate de Ministerul Educației prin portalul național de date deschise. Analiza acoperă cele 41 de municipii reședință de județ, cu o defalcare separată pentru cele șase sectoare ale Bucureștiului. Comparațiile istorice sunt realizate exclusiv între sesiunile de vară.

 

În cadrul Indexului, „promovabilitatea reală” este calculată raportând numărul candidaților promovați la totalul celor înscriși, nu la numărul celor prezenți. Diferența dintre promovabilitatea oficială și cea reală reflectă efectul neprezentării și ajunge, în unele municipii, la aproape șase puncte procentuale.

 

Preluarea datelor se face cu menționarea sursei: Institutul pentru Orașe Vizionare – Indexul Educației Urbane 2026 și cu păstrarea contextului în care sunt calculați indicatorii.

 

Limitele analizei

Indexul descrie rezultatele la Bacalaureat ale candidaților asociați liceelor din fiecare municipiu și trebuie interpretat în limitele acestui set de date. Analiza nu include abandonul școlar anterior Bacalaureatului, rezultatele din învățământul primar și gimnazial, condițiile socio-economice ale familiilor, migrația elevilor între localități sau pregătirea suplimentară realizată în afara școlii.

 

Datele sunt asociate unităților de învățământ din municipiu, nu domiciliului candidaților, iar rezultatele includ și absolvenți din promoții anterioare. Rezultatele unui an nu reflectă exclusiv promoția curentă: în datele de Bacalaureat intră și candidați din promoții anterioare, iar ponderea lor diferă de la un oraș la altul.

 

Rezultatele descriu performanța agregată a sistemului liceal dintr-un oraș și nu pot fi extrapolate la situația unui anumit elev sau a unei anumite școli. Indexul trebuie utilizat ca instrument de comparație și identificare a unor tendințe sau diferențe care pot fi analizate în profunzime.

 

Un proiect-pilot al CITY INDEX

Ediția 2026 a Indexului Educației Urbane este o ediție-pilot, realizată cu sprijinul companiilor Transelectrica și Teletrans, prin care Institutul pentru Orașe Vizionare testează metodologia, modul de prezentare și utilitatea analizelor. Feedbackul din partea administrațiilor, profesioniștilor din educație, cercetătorilor, jurnaliștilor și utilizatorilor va fi utilizat pentru dezvoltarea edițiilor viitoare. Indexul Educației Urbane continuă direcția CITY INDEX, barometrul anual prin care Institutul pentru Orașe Vizionare analizează performanța celor 41 de municipii reședință de județ.

 

Rapoartele complete CITY INDEX 2024 și CITY INDEX 2025 sunt disponibile pentru descărcare pe www.iov.ro/cityindex.

Despre Institutul pentru Orașe Vizionare

Institutul pentru Orașe Vizionare dezvoltă instrumente de cercetare, analiză și strategie dedicate orașelor și comunităților din România. Principalul său proiect de analiză urbană este CITY INDEX, barometrul anual de performanță al celor 41 de municipii reședință de județ, construit pentru a transforma datele în instrumente de comparație, dialog și dezvoltare.

 

Pentru analize detaliate, rapoarte personalizate, comparații între orașe, utilizări instituționale ale datelor sau feedback legat de Indexul Educației Urbane, Institutul pentru Orașe Vizionare poate fi contactat la contact@iov.ro.

 

Sursa: Roxana Poede, Institutul pentru Orașe Vizionare

 

Ahold Delhaize are plăcerea de a anunța finalizarea achiziției retailerului român de produse alimentare Profi Rom Food SRL (Profi) de la MidEuropa pentru o sumă de aproximativ 1,3 miliarde EUR Valoarea Întreprinderii. Achiziția dublează amprenta de retail a Ahold Delhaize în România, care operează în prezent aproape 1.000 de magazine sub brandul Mega Image. Punctele forte complementare ale Profi și Mega Image vor spori capacitatea acestora de a servi clienții atât din zonele urbane, cât și din cele rurale, vor stimula creșterea și vor oferi mai multe opțiuni și valoare clienților din România. 

 

Frans Muller, Președinte și CEO al Ahold Delhaize: „Este cu adevărat un moment important primirea unui nou brand în familia noastră de mărci. Suntem încântați că am finalizat această tranzacție, marcând un pas considerabil al prezenței noastre în regiune. Achiziția Profi ne consolidează angajamentul de a oferi clienților din România o gamă largă și diversificată de produse și servicii de înaltă calitate. Așteptăm cu nerăbdare să creăm valoare pe termen lung pentru clienții, colegii și partenerii noștri și alte părți interesate”. 

 

Claude Sarrailh, CEO Ahold Delhaize Europe & Indonesia: „Doresc să adresez cel mai călduros bun venit întregii echipe Profi din magazine, birouri, centre de transport și distribuție, precum și furnizorilor săi. Profi este un brand solid, cu o perspectivă puternică de creștere, propunându-i clientului din România o ofertă unică, cu o vastă rețea de magazine și cu sortiment local. Sunt foarte mândru să mai adaug un brand puternic familiei noastre europene de mărci, consolidându-ne și mai mult poziția în Europa Centrală și de Sud-Est.” 

 

Gaetan Pacton, CEO Profi: „Consumatorii din România apreciază rețeaua de magazine, calitatea gamei de produse și experiența de cumpărături pe care o oferim. Acest lucru nu este întâmplător, este rezultatul unei munci inspirate și grele, precum și al viziunii întregii echipe Profi. Ei merită aprecierea noastră, deoarece acest lucru ne-a permis să atingem o poziție de top în retailul românesc. De asemenea, face posibil ca Profi să facă parte din Ahold Delhaize, unul dintre cei mai buni retaileri de produse alimentare din lume.” 

 

Mircea Moga, CEO Mega Image: „Mega Image este foarte încântată că are acum o companie-soră românească sub umbrela Ahold Delhaize. Combinația dintre cele două mărci ale noastre va completa și extinde amprenta existentă a Ahold Delhaize în România și ne va permite să deservim mai bine consumatorii români. Suntem încântați de oportunitățile pe care le aduce acest parteneriat, prin culturile, expertiza și resursele noastre combinate. Această aliniere ne va permite să servim clienții noștri mai eficient, să ne sprijinim echipele în dezvoltarea lor profesională și să promovăm practicile de afaceri durabile în comunitățile noastre.” 

 

Despre tranzacție

Profi este un important retailer de produse alimentare tradiționale din România, care operează aproximativ 1.700 de supermarketuri și magazine de proximitate. Este cunoscut pentru sortimentul său puternic și valoarea oferită clienților. În cele douăsprezece luni încheiate în iunie 2024, compania a generat vânzări nete de 2,7 miliarde de euro. Această combinație va completa și extinde actuala amprentă Ahold Delhaize în România pentru a servi mai bine clienții atât din zonele urbane, cât și din cele rurale. Potrivirea puternică a formatelor și propunerile complementare oferite clienților de către mărcile Profi și Mega Image vor genera sinergii. 

 

Ahold Delhaize se așteaptă ca Profi să adauge la rezultatele sale financiare din 2025 aproximativ 3 miliarde de euro în vânzări nete. Se așteaptă ca Profi să aibă un impact neutru asupra profitului pe acțiune diluat al Ahold Delhaize în 2025. Detalii suplimentare despre impactul asupra rezultatelor financiare ale Ahold Delhaize vor fi furnizate pe 12 februarie, ca parte a perspectivei sale pentru 2025. 

 

Intenția de a achiziționa Profi a fost anunțată pe 30 octombrie 2023  și aprobată recent de Consiliul Concurenței din România (CCR), sub rezerva obligațiilor post-închidere privind relațiile cu furnizorii de pe piața de retail din România, precum și cesionarea a 87 de magazine, așa cum a fost detaliat de către CCR în anunțul aferent. 

 

BofA Securities și Goldman Sachs au acționat în calitate de consilieri financiari pentru Ahold Delhaize; CMS Cameron McKenna Nabarro Olswang și GNP Guia Naghi & Partners au acționat în calitate de consilieri juridici. 

 

Sursa: Profi România

 

Spectacolul DIE(T), al Teatrului Municipal „Bacovia” a fost prezentat publicului din nu mai puțin de cinci orașe, în cadrul unui proiect co-finanțat de Administratia Fondului Cultural Național care a avut menirea de a atrage atenția asupra modului în care ne privim corpurile, asupra pericolului dietelor promovate de societate și, mai ales, asupra a ceea ce înseamnă acceptarea de sine.

 

Spectacolul coregrafic „DIE(T)”, creat de Alexandru Radu (scenografie Clara Pop, video design Andrei Cozlac), a oferit publicului din Tulcea, Galați, Brăila, Bârlad si Buzău o perspectivă detaliată și atent studiată asupra cazurilor de anorexie, bulimie, dismorfofobie, obezitate, body shaming și alte efecte ale promovării agresive în social media a standardelor de frumusețe.

 

Partenerii nostri în acest proiect au fost Centrul Cultural Jean Bart Tulcea, Teatrul Dramatic Fani Tardini Galați, Teatrul Maria Filotti, Brăila, Teatrul Victor Ion Popa Bârlad, Teatrul George Ciprian Buzău (unde am jucat în cadrul Festivalului Săptămâna Teatrului Tânăr).

 

Trupa formată din Minodora Broscoi, Bianca Babașa, Mădălina Mihai, Eva Cosac, Kiki Simion, Ștefan Huluba, Marian Dumitru, Alexandru Bodron, Vlad Nicolici, Adrian Ionescu, Tudor Hurmuz a răspuns după fiecare spectacol întrebărilor venite din partea publicului.

 

Iată și câteva impresii despre spectacolul nostru:

 

Te întrebi, după ce vezi piesa, dacă ești îndreptățit, ca posesor al unui corp, să abuzezi în așa măsură de el, fără ca măcar să-l „asculți”, să știi dacă îi priește „dieta”, dacă o acceptă. Să ai timp și răbdare cu propriul trup înseamnă să ai grijă de viața ta.

Unul dintre mesajele spectacolului chiar acesta a fost: trupul are nevoie de iubire, așa cum au și alte dimensiuni ale ființei noastre. Suntem vulnerabili.

Sebastian Macovei, Ionuț-Alexandru Nichifor

 

Am apreciat textul plin de umor, coregrafiile executate impecabil, interacțiunea actorilor cu publicul și actualitatea temei aduse pe scenă, fiindcă într-o oarecare măsură ne-am identificat toți cu aceasta.

Astăzi am învățat să fim mai blânzi cu noi, să putem repera un comportament ipocrit atunci când îl întâlnim, să nu ne desconsiderăm niciodată în fața altora și cel mai important: să nu simțim „frica de a ne privi în oglindă și de a purta o conversație serioasă cu noi și cu corpul nostru”.

Antonia Ardeleanu

 

„DIE(T)” a reușit să le atingă inimile și să lase în urmă o întrebare esențială - ce fel de relație avem cu noi înșine? - și, astfel, cei prezenți au plecat de la teatru provocându-se să se privească altfel.

Andreea Iordache

 

Având acest feedback valoros din partea publicului, putem concluziona că proiectul nostru și-a atins scopul de a atrage atenția asupra acestei teme delicate a societății contemporane și poate, de a schimba metalități si de a construi o relație sănătoasă cu propriul corp.

 

Le mulțumim partenerilor noștri culturali pentru deschidere și publicului pentru fiecare interacțiune.

 

* Proiect cultural co-finanţat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

 

Sursa: Teatrul Municipal „Bacovia”

 

În prima lună de vară, comenzile de înghețată plasate pe aplicația de food-delivery Tazz au înregistrat o creștere de 70% față de 2023. Iulie este luna record pentru comenzile de înghețată. Doar anul trecut s-a înregistrat o creștere de 120% în luna iulie față de restul lunilor din an.

 

„În fiecare vară, înghețata rămâne desertul preferat al sezonului. Cele mai multe comenzi sunt plasate spre finalul săptămânii, semn că oamenii asociază acest preparat cu momentele de relaxare din weekend. În iunie 2024, am înregistrat o creștere de 100% a comenzilor de înghețată față de aceeași perioadă a anului trecut. La nivel de trenduri, observăm o deschidere tot mai mare a consumatorilor către arome noi și neobișnuite, ceea ce aduce un plus de creativitate și în oferta disponibilă pe piață.”, a declarat Cristina Sauciuc, Brand&Comms Manager Tazz.

 

Când comandă românii înghețată

Topul zilelor în care se comandă cea mai mare cantitate de înghețată este format din sâmbătă, duminică și luni, cu o creștere de peste 30% față de restul zilelor din săptămână. Dintre acestea, sâmbăta este ziua cu un număr de comenzi record, înregistrând o creștere de 25% față de celelalte zile.

 

Imediat după prânz, la ora 14, comenzile de înghețată încep să crească, înregistrând un apogeu în perioada cinei. Astfel, între orele 18 și 20 se înregistrează cea mai mare creștere, de peste 45% față de restul zilei.

 

Cea mai mare comandă de înghețată

Media cantității comandate de un utilizator pe Tazz se situează între 400 și 600 grame de înghețată, iar cea mai mare comandă înregistrată a avut o valoare de 995 de lei pentru 6 caserole. Înghețata la caserolă reprezintă peste 65% din comenzile pentru acest produs.

 

De la clasic la exotic: arome pentru toate gusturile

În topul celor mai comandate arome se situează ciocolata, fisticul și caramelul. Totuși, românii sunt deschiși și la testarea aromelor atipice, astfel că gelateriile au introdus în oferta lor și variante precum susan, lavandă sau chiar colivă.

 

Datele de mai sus au fost extrase din aplicația Tazz urmărind perioadele iunie-iulie 2023 și iunie 2024.

 

Despre Tazz 

Platforma locală de livrare rapidă Tazz are o ofertă diversificată, ce include cele mai bune restaurante din țară, dar și o selecție extinsă de produse pentru cumpărături zilnice, farmacii, florării, articole sportive, cărți, produse de îngrijire personală și înfrumusețare și alte magazine variate. Tazz pune la dispoziția utilizatorilor beneficii exclusive ca evenimente zilnice cu Chefi locali, comanda de grup și plata cu cardurile de masă. Platforma românească de food delivery este prezentă în 29 de orașe din România.

 

Sursa: Bianca Plăcintaru, PR & CSR Specialist Graffiti Plus  

 

Compania „Scuze Noi” din București, reprezentată de către coregraful Filip Stoica, împreună cu Teatrul Municipal Bacovia - partener principal, au produs, în premieră pentru instituție, spectacolul de teatru-dans „Camera din Cameră”.

 

Pe 29 și 30 iunie, de la ora 19.00, sunteți invitați la Teatru Municipal Bacovia, pentru a viziona un spectacol de teatru-dans care explorează tema singurătății, prezentată într-un mod inovator și captivant. Acțiunea se desfășoară într-o cameră de hotel în noaptea de Revelion, decorul și atmosfera rămân neschimbate, în timp ce anii în care trăiesc personajele sunt diferiți. Personajele interacționează exclusiv cu obiectele din cameră, fără a se conecta direct între ele, subliniind astfel ideea de izolare și singurătate colectivă.

 

„Camera din camera” este o lucrare ce se remarcă prin delicatețea și intensitatea cu care explorează emoțiile umane, demonstrând că singurătatea poate fi trăită și împărtășită, chiar și atunci când pare că nu există nicio conexiune directă între indivizi. În acest univers, personajele sunt singure împreună, fiecare trăind propria sa izolare în prezența celorlalți.” 

Filip Stoica-regizor și coregraf, inițiator al proiectului

 

Echipa artistică este alcătuită din actori ai instituției (Minodora Broscoi, Marian Dumitru, Bianca Babașa, Alexandru Bodron, Kiki Simion, Eva Cosac), precum și din artiști colaboratori, precum: Clara Pop (scenograf), Matei Grunberg (co-dramaturg), Sever Andrei (muzician). Coregrafia, regia, light designul și co-dramaturgia sunt semnate de către Filip Stoica.

 

Durata spectacolului este de o oră.

 

Biletele se pot achiziționa de la agenția de bilete a instituției sau direct de pe web site-ul acesteia.

 

Proiectul a inclus, pe lângă realizarea noii producții și două ateliere de dans contemporan susținute de către coregrafii Filip Stoica („Dance as Self-Discovery” - pentru publicul larg) și Andrea Gavriliu („Corpul Creativ” - pentru actorii instituției).

 

Despre Filip Stoica

Filip Stoica este un coregraf și artist român, specializat în dans contemporan, contact improvisation și diverse stiluri de Street Dance, cunoscut pentru stilul său inovator și abordările interdisciplinare. Și-a început cariera în breakdance, dezvoltându-și tehnica în această formă de dans urban, iar ulterior a absolvit UNATC la secția coregrafie, descoperind dansul contemporan și contact improvisation. Ca membru al Asociației Delazero și al trupei ScuzeNoi, contribuie semnificativ la promovarea dansului contemporan în România prin producția de spectacole și organizarea de ateliere de dans. A colaborat cu instituții importante precum Centrul Național al Dansului București (CNDB), Unfold Motion, Linotip, Teatrul Național București (TNB), Muzeul Mina și alte teatre, aducând dansul contemporan pe diverse scene culturale. Stilul său combină mișcările dinamice și acrobatice cu fluiditatea și sensibilitatea contactului fizic, creând coregrafii inovatoare care integrează elemente de teatru, circ și arte vizuale.

 

Proiectul este co-finanțat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

 

Sursa: Lavinia Urcan și Beatrice Tudor, PR „Camera din Cameră”